downtown

"downtown"...mmm...imi place cum suna si-mi place si ideea de "centru" pentru ca , in orasul asta imprastiat pe sute de km, asta este locul cel mai populat (cu bastinasi, pentru ca turistii sunt toti inghesuiti in hollywood) si-mi aduce aminte de europa.
gandul cu care am plecat de acasa a fost sa gasesc zona cu galeriile (am inteles ca pe langa cele vizitate ultima data, ar mai fi cateva strazi unde pot intalni fascinanta lume a artei (se simte sarcasmul? ).Cred ca nu eram chiar convinsa ca asta imi doresc pentru ca maximum de arta vazut a fost asta:

 dar am gasit ceva mult mai fascinant pentru ca e mai sincer si mai adevarat decat chestiile snoabe din galerii.

simti cum toata "civilizatia" n-a facut decat sa acopere sufletul "pagan" cu o pojghita subtire de minciuna religioasa. adevaratul suflet e acolo, dedesupt de sute de ani si iese la suprafata ca uleiul. e fascinant cum s-a grefat catolicismul peste acest suflet sumbru...cu toate ca daca ma gandesc cat de sangeros este si crestinismul in pofida a ceea ce se propovaduieste, pare ca rezultatul este hibridul perfect intre doua civilizatii sangeroase.
trecand peste aceste aprecieri (dovada clara a inteligentei mele) ma intreb oare cum as arata in aeroport cu o statueta dintr-asta sub brat? o fi grea? da' postamentul pe care sta e genial! asta sigur e greu. "cu moartea sub brat" prin aeroporturi, trecand-o prin scanere (ha,ha!), tinand-o langa mine pe scaun in sala de asteptare si inghesuind-o in lacasul pentru bagaje de mana. coasa aia cred ca nu ar incapea...plus ca ar fi considerata arma alba, asa ca ma bine sa nu incerc penetrarea sistemului de securitate (care este supradimensionat si fara pic de umor).
hai sa mai pun poze din diferite zone din centrul LA-ului (chiar daca gandul imi sta la cum as putea strecura moartea cu tot cu coasa ei in bagajul meu de mana- suna cumplit de morbid, nu-i asa!?)

....poze puse la gramada... mai am inca o suta. dar asta e doar asa, ca sa va faceti o idee despre o mica parte din orasul asta. cu toate ca nu stiu ce se poate intelege din imaginile astea...unele zone par pustii ca dupa razboiul atomic.

 ...dar pline de poezie...
stai sa pun si cateva din zonele cu mexicani, astea-s mai aglomerate

m-am minunat ce funduri au manechinele aici. ca sa se potriveasca cu modelul de femeie care populeaza zona asta a orasului. m-au complexat rau de tot! si daca as fi vrut sa cumpar ceva as fi renuntat umilita.

zi cu soare

azi ne-am relaxat dupa zilele de craciun. ati observat cat de obositoare sunt zilele astea de sarbatoare? dupa doua zile de "odihna binemeritata", toti evadeaza din casa sub un motiv oarecare- de obicei- munca- "am treaba!" sau varianta-sora "stii cata treaba am!? sau si mai nerealist: "ma duc sa cumpar de mancare"
am deviat. voiam doar sa redau placerea cu care am gustat-o azi  iesind din casa.
plimbarea pe care-am facut-o a avut ca tema "los angelesul celor o mie de dorinte indeplinite".
dar pana acolo am mers cu autobuzul. care arata asa:

(cred ca sunt prea putine date despre viata normala din LA. exista aici si dintr-aia care nu au intalnit pestisorul de aur. ei, problema lor! biletul de autobuz costa 1,5$)

si astea sunt imagini dintr-un univers parlel in care am nimerit si noi, cumva. ca turistii, ne-am facut poze, ne-am ales case in care ne-ar placea sa locuim (imaginile sunt nesemnificative)si ne-am bucurat ca ne-au lasat si pe noi sa ne plimbam pe aleile lor curate si mirosind a gradina botanica. oare cum o fi sa traiesti asa? dar sa nu ma mai minunez asa, ca doar n-am venit de la tara! (hi hi! aici rad manzeste). 

dar, iata si urmele craciunului abia depasit. ce semnificatii au toate insemnele iernii intr-un loc unde a doua zi de craciun sunt 20 de grade celsius? in definitiv nici in locul nasterii lui isus (pretextul vanzolelii asteia) nu se cunosteau prea multe despre iarna, reni, saniute si fulgi de nea! calul ala ce-o fi cautand acolo? cred ca s-au gandit ca e tot alb si se asorteaza cu restul scenografiei.

"I Don't Know What I Want" Tales Of Mere Existence

craciun si catei si nu-mare-lucru

am vrut sa va distrez putin cu poza asta.
am fost sa cumpar un porcusor de guineea si am gasit o gramada de catei la reducere pentru ca vine craciunul si aici, spre deosebire de romania, preturile scad. dar poate ca la caini or fi scazut preturile si acasa, cine stie.
ce expresie poate avea micutul ala! e singurul atent la persoana care le fura imaginea si le-o trimite in lume. pe urma pleaca si el plictisit (asta apare in urmatoarea poza pe care n-o mai pun. de lene)

e ajunul craciunului deja...nu stiu ce simt...cred ca un usor discomfort, ca de obicei, pentru ca nu ma pot detasa ca sa-mi vad de treburile mele si trebuie sa ma conformez: cadouri, mancare, distractie (toate stau bine intre ghilimele). Iata o perioada in care nu pot lucra nimic, trece timpul pe langa mine, ma simt vinovata, astept sa treaca totul...inca nu am invatat sa las treaba la o parte si sa ma bucur de moment (acestea sunt texte pentru cei care asteapta sa vada cand ma apuc de pictat).

diluviu

dupa ...am si uitat cate zile de ploaie serioasa, azi a plouat si mai tare. nu imi imaginam ca ar fi posibil asa ceva. din cauza acestei incapacitati, am ajuns acasa (oh, doamne, bine ca am ajuns!) murata pana la piele cu pantofii plini de apa (nu va spun ce incaltari nepotrivite aveam- tot naivitatii mele se datoreaza si felul in care ma imbrac (sau nu ma imbrac). si CULMEA, cand intru in casa iata ce vad pe fereastra:

nu stiu cat se vede in poza asta, dar era un dublu curcubeu si daca te uiti atent, poti vedea chiar si un al treilea mai mic care-l intersecteaza pe cel slab. e prima data cand vad asa ceva. o fi semn ca se opreste ploaia la fel ca dupa potop? pacat ca pozele facute inundatiei pe care am traversat-o cu autobuzul sunt de nefolosit. dar bine ca am luat autobuzul, altfel ar fi trebuit sa intru pana la brau in apa! au fost cel mai bine folositi doi dolari pe ziua de azi.

ei dar totul e bine cand se termina cu bine, nu-i asa?